|
^^Sk8er Girl_<3 A7x^^
Vizitator
|
|
Crek e prima si si singura 
Haos este o formatie timisoreana de atitudine politico-sociala si este prima trupa de punk din Romania. Trupa s-a infintat in 1991 dar radacinile sunt ancorate in fostul regim comunist. Prin formatie s-au perindat mai multi oameni care, apoi si-au facut alte trupe precum Dan Nichici "Nexantes" care in 1993 a plecat si si-a facut trupa Terror Art, in 1995 au plecat chitaristul Cristi Miclea "Mashi" si Adi Iacob "Tzava" care au pus bazele trupei Implant pentru Refuz, in 2003 pleaca tobarul Adi Paraianu care evolueaza mai departe la trupa Persona.
Trupa a avut zeci si zeci de concerte in tara si in strainatate si a fost si este implicata activ in mai multe proiecte, organizare de concerte etc: ideea festivalului underground din Timisoara, Zilele Pamanatului, Food not Bombs, No Border etc
Haos si punk in gandirea postcomunista in Romania
Dupa tendintele de auto-organizare de prin ’88-89 ale catorva grupuri timisorene si incercarile de formare a unei ideologii radical liberaliste in anii de maxima exigenta dictatoriala si cristalizarea unei miscari underground dupa lunile de puci revolutionar din iarna lui ’89, infintarea unei formatii de punk in Timisoara parea sa fie un lucru normal. Spun „parea”, pentru ca acum, dupa 16 ani, imi dau seama ca un eveniment de asemenea amploare (o schimbare de regim) nu putea aduce cu sine si schimbarea peste noapte a mentalitatii si a moravurilor societatii.
Tatonarile au durat pe tot parcursul anului 1990, dar in 1991 se pun totusi bazele primei trupe de punk in Romania. Acest lucru s-a realizat prin intersectarea drumurilor a trei pustani de liceu, Cristian Miclea; Adrian Iacob si Loránd Balla.
Primii ani ai existentei trupei s-au consumat prin insusirea graduala a tainelor chitarii, basului si a tobelor, combinate cu cautarea unui model conceptual al libertatii care sa fie transpus in versuri…Cautarea drumului spre adevarata libertate, nu spre cea „oferita” de regimul iliescian, „Sunt prosti ce lupta zi de zi/ Pentru o obscura libertate/ Si ceea ce vad ma coplesesteFPRIVATE "TYPE=PICT;ALT=" Imensa lor stupiditate/ Din compromis in compromis/ Ne amagim in subziztenta/ Sclavi ai credintei nebunesti/ Ce ne-a dus pana-n dementa…”. Se voia un mesaj elitist-intelectual transpus pe o instrumentatie agresiva, lucru absolut nou in Romania, tara care mostenea din perioada comunista un sablon muzical inchistat si ciuntit de toate formele de exprimare libera. Sursele duc in mod direct spre frustrarea si rabufnirea sociala a lui Henry Rollins „… Mult prea tarziu ca sa renunt, eu nu mai vreau sa ma supun /Acestor deveniri absurde, acestui chin nebun…”, sau spre gandirea politica si ironizarea fina ale lui Jello Biafra „… Teatrul merge inapoi/ Din jocul intamplarii rasar papusi- eroi/…/ Cohorte imese de lideri criminali/ Sefi de partide cruzi, debili mintali…”
Haos nu a fost altceva decat nevoia de exprimare a liberatii politico-culturale a unor pusti- care au reusit sa-si insusesca (poate inainte de vreme) idei din scrierile unor clasici teoreticieni ai anarhismului, precum Bakunin, Kropotkin sau Proudhon- spre tineri de aceeasi varsta.
In trupa se perinda oameni precum Dorin Hlandan, care nu avea nimic in comun cu nici un fel de gandire politico-sociala, dar avea voce buna. El a performat in formatie vreme de un an, dupa care, plictisindu-se, si-a ales o cariera mai buna: casnicia.
Prin ’92 racolam in trupa un vechi prieten, pe Dan Nichici. El a fost unul dintre pionierii punkului in Timisoara, avea deja un model de gandire bine definit si un bagaj mare de cunostinte muzicale. Forte frustrat de mediul inconjurator si de mentalitatea cotidiana, dupa un an a hotarat sa plece din formatie si sa-si infiinteze propria-i trupa: Terror Art. Din 1993, Haos si Terror Art au insemnat, in paralel, vreme de aproape 10 ani, parte din vocea protestatara a tinerilor care isi doreau „altceva”.
Tot in 1993 il racolam in trupa pe Andrei Racolta, care activa de ceva vreme prin undergroundul timisoarean. Bun instrumentist, el preia postul de chitarist si vocalist. Cu o personalitate ferma si cu o inteligenta mult peste medie, el ajunge sa fie practic frontman-ul trupei. Student la arhitectura, el aduce la lumina si alte forme ale protestului: lipsa de intimitate sociala, indiferenta maselor, „… Stau in casa, stau plictisit/ In celula de locuit/ Mie statul mi-a oferit o celula/ Totul mi-este indiferent/ Sunt de televizor dependent/ In trupul meu mocneste latent/ Degradarea…”; sau raspandirea societatii de consum, care aduce cu ea si kitsch-ul in viata cotidiana „… Vad reclame si ma luminez/ Bunul gust astfel mi-l formez/ Tot ce-i nou eu imi notez/ In agenda/ Pot sa ma laud ca-s informat/ In societate eu am intrat/ Bunuri am acumulat/ Cu gramada/ Toate astea-s doar o fatada!/ Cu lingurita ni s-a servit/ Tot ce-avem noi de gandit/ Si astfel omu-i multumit/ Din ignoranta. / Ne indreptam pe cel mai scurt drum/ Spre societatea de consum/ Ce-ar fi putut sa fie mai bun,/ Pentru mase?…”
Odata cu venirea lui Andrei gasim si un nume adecvat trupei: HAOS. Ce inseamna de fapt, pentru noi, „Haos”? Acesta este un moment, un punct in gindirea si dezvoltarea psihologica a unui adolescent. E momentul in care sub presiunea influentelor externe negative sau pozitive, individul poate aluneca pe o panta gresita sau dimpotriva poate incepe un drum intelectual ascendent. In momentul haos, individul este foarte vulnerabil si usor influentabil. In acest moment este foarte importanta influenta externa pozitiva. Trecerea cu succes de punctul haos, cristalizarea „eu”-lui reprezinta momentul cel mai important si influenteaza cel mai mult viata viitoare a unui om. „…Educatie pervertita de sistem si nevoi/ Violenta infantila este la apogeu/ Ce se intampla cu mine?/Oare EU mai sunt Eu ?…”. „…Neputinta din ignoranta, neputinta de a discerne cert/ Multitudini de influente, amalgam, insa nimic concret/ Conflicte intre generatii, lipsa unui adapost intim/ Privare de informatie, sistem educational cretin/ Lacrimi, plans si ras isteric, nebunia se instaleaza lent/ Mase dezorientate, tineret, ce suicid latent/ Lipsa unui exemplu valoros si demn de urmat/ Saracie si risipa, sistem axiologic dezolant…”.
Anul 1995 aduce noi schimbari: Cristi Miclea si Adrian Iacob hotaresc sa incerce si alt drum, tintind un public mai larg pe scene mai mari. Ei infinteaza formatia „Implant pentru Refuz”.
Tot in acest an, lui Andrei Racolta si Loránd Balla li se alatura si Adrian Paraianu, un percutionist talentat, dintr-o formatie timisoareana, acesta componenta stabilizandu-se pentru circa opt ani.
Concertele formatiei se tineau in cluburi mici sau sali obscure, trupa nefiind acceptata pe scene mai mari sau in festivaluri, datorita mesajului explicit, dar si din cauza audientei care deseori devenea agresiva. Mentalitatea societatii romanesti nu a evoluat pina intr-acolo incat sa permita exprimarea unui mesaj socio-politic alternativ, debarasindu-se in acelasi timp de actele de violenta gratuita la concerte. Haos indeamna la revolta, dar in nici un caz la violenta fizica.
Prin anul 2002 Adrian Paraianu, din motive nedefinite clar, a parasit formatia, dupa opt ani de colaborare si prietenie, infiintind o trupa de rock alternativ, „Persona”.
Din acest moment, trupa (adica Andrei si Lori) concerteaza cu invitati mai mult sau mai putin stabili, cei mai recenti fiind Arthur si Ritchie din formatia de punk „No Man’s Band”..
Haos este o formatie care a aparut in Romania intr-o perioada foarte grea, cand mentalitatea post-decembrista nu se diferentia inca de cea dinainte de ’89. Trupa a creat un precedent, abordand un stil muzical nou in tara si incercand sa creeze un mesaj socio-politic direct, transpus pe muzica punk.
|
|
) nu cred asa cv :P dar ma rog